|
Mormantul legionarilor (video)
Articol scris de:
Gelu IRIMIA
Cine dezgroapa mortii în orasul lui Corneliu Zelea Codreanu?
MORTI “DEZGROPATI” Poate cã n-ar fi multi cei care, dacã ar vedea un mormânt îngrijit, undeva, într-o margine de cimitir, ar face din asta un motiv de mirare, însã dacã acest mormânt apartine unei rude a vestitului “Cãpitan”, Corneliu Zelea Codreanu, se pare cã atunci acest detaliu stârneste mult interes. Si, mai ales, întrebãri! Asa i s-a întâmplat unui jurnalist din Bucuresti, care, odatã ajuns în preajma unui asemenea mormânt din cimitirul Sfântul Toma, a lansat o întrebare, care pe multi huseni i-a intrigat: “cum ar trebui sã ne purtãm fatã de mormântul unor astfel de personaje?”! A fãcut chiar si un filmulet, a scris ulterior si un articol intitulat “Ce ne facem cu mormântul unui extremist?”, referindu-se la tatãl lui Corneliu Zelea Codreanu, cãruia i se spunea “Mos Zagreb”. Profesorul de istorie husean, Stefan Plugaru, a fãcut o serie de precizãri în acest sens, ca o reactie la întrebarea, fie ea si retoricã, “Ce ne facem cu mormântul unui extremist?”!
Rep: N-ati fost de acord cu ideea celui care a scris despre acest mormânt, precizând cã acolo s-ar afla “Mos Zagreb”, tatãl lui Corneliu Zelea Codreanu. Cine este, de fapt, îngropat în acel mormânt din marginea cimitirului “Sfântul Toma” din Husi?
Prof. Stefan Plufaru: Pe 21 septembrie 1939, în Bucuresti, a fost împuscat mortal prim- ministrul României din aceea perioadã, Armand Cãlinescu, de cãtre un grup de legionari, care considerau cã rãzbunã astfel moartea prin strangulare în noapte de 29/30 noiembrie 1938, în pãdurea Tâncãbesti, de lângã Ploiesti, a lui Corneliu Zelea Codreanu si a altor membri legionari (Nicadorii, Decemvirii). În replicã, la ordinul regelui Carol al II-lea, noul prim - ministru, generalul Argesanu, a dat dispozitie ca în toatã tara sã fie ucisi, în fiecare oras, câte trei legionari. Pe 22 septembrie 1939, în Husi au fost împuscati trei presupusi legionari, în preajma pietii centrale. Au fost împuscati: Ion Codreanu, fratele lui Corneliu Zelea Codreanu, Dumitru Nicolau si Vasile Croitoru, cadavrele lor fiind lãsate vreme de trei zile în locul unde au fost executati. Trupurile au fost apoi aruncate într-o groapã comunã, si abia dupã 1990 mormântul a fost identificat, instalându-se o cruce la cãpãtâiul celor morti în conditii violente atunci.
Rep: Cine îngrijeste si mai ales de ce, dacã tot subliniazã acest fapt, ca o mirare de cãtre curiosii ce ajung în fata unui simplu mormânt... îngrijit?
Prof. Stefan Plugaru: Nu pot afirma cu certitudine cã îl îngrijeste cineva anume. Nu am cunostintã despre acest lucru. Chiar dacã urmasi ai familiei Codreanu nu se mai aflã în orasul Husi, ceilalti doi erau localnici, aveau copii, rude, cred cã dintre urmasii lor vine din când în când cineva sã îngrijeascã mormântul, sã aprindã o lumânare de sufletele rãposatilor.
Rep: Ce pãrere aveti, ca profesor de istorie, când cititi un editorial cu titlul “Ce ne facem cu mormântul unui extremist?”, chiar dacã sensul acestei întrebãri ar fi unul pur retoric?
Prof. Stefan Plugaru: Mai întâi trebuie definitã notiunea de extremist. În zilele noastre un extremist este cel care comite atacuri teroriste, pune bombe, se aruncã în aer pe sine si pe ceilalti…. Acum 75-80 de ani cei pe care istoriografia comunistã îi eticheta drept extremisti de dreapta doreau transformarea radicalã a României, în sensul înlãturãrii politicianismului steril, a coruptiei, se insista pe efortul colectiv, pe muncã, pentru transformarea României. Asasinatele pe care le-au comis legionarii au venit în replicã la mãsurile dure, violente, care erau luate împotriva lor. Dupã comiterea faptei, autorii rãmâneau pe loc pânã la venirea autoritãtilor, îsi asumau responsabilitatea, sufereau consecintele…. Cei care sunt îngropati în acest mormânt au fost niste victime ale unei stãri de nebunie sângeroasã care se instalase în acele timpuri în România.
“Miscarea Legionarã a murit odatã cu C.Z. Codreanu”
Rep: Husul mai pãstreazã ceva din spiritul ce a animat atunci tinerii ce-au plãnuit, în pãdurea Dobrina, Miscarea Legionarã?
Prof. Stefan Plugaru: Paradoxal, în perioada interbelicã Miscarea Legionarã nu avea aderenti numerosi în târgul nostru, scena politicã localã fiind dominatã de partidele traditionale, Partidul National Liberal si Partidul National - Tãrãnesc. El, orasul, a cãpãtat valoare simbolicã mai târziu, dupã moartea violentã a lui Codreanu, prin faptul cã acesta a copilãrit aici, iar în pãdurea Dobrina, s-au pus bazele unei miscãri antibolsevice din care avea sã se nascã mai târziu Miscãrea Legioanarã. Faptul cã Miscarea Legionarã si liderul ei au fost un subiect tabu în perioada comunistã a contribuit la sporirea aurei de mister si idolatrie. Dar atât. Acum ceva ani prin oras, pe ziduri, în câteva statii de autobuz si pe vitrinele câtorva magazine au fost lipite afise cu portretul lui C.Z. Codreanu. Foarte putine persoane au recunoscut persoana din pozã, cei mai multi intervievati afirmând cã persoana din pozã e un candidat politic sau ridicând pur si simplu din umeri la întrebãrile unui ziarist local. Asa e si acum. Sunt putine persoane care cunosc doctrina acestei miscãri - în primul rând spirituale, si apoi politice - care a cuprins o mare parte din inteligenta româneascã între cele douã rãzboaie mondiale. De regenerarea ei nici nu poate fi vorba. Din punctul meu de vedere, Miscarea Legionarã a murit odatã cu C.Z. Codreanu. Ideile, doctrina pe care s-a fundamentat aceasta, respectiv natiunea, românismul, ortodoxia etc. sunt valabile si astãzi, ele pot fi exprimate, în limite rezonabile, de societatea civilã, nu de un partid politic.
_________________
www.dorobantii.net
|
Board index » FC Vaslui » Revista presei
.....unde se fac inscrierile ?
